Gibraltar (de la Djebel al-Tarik, « muntele Tarik ») este singurul teritoriu britanic de peste mari situat în Europa.

Gibraltarul se afla în Europa de sud-vest, în sudul Spaniei, lânga strâmtoarea Gibraltar, care leaga Mediterana cu Oceanul Atlantic.

Istorie:
Înainte de cucerirea araba a Stâncii Gibraltar, aceasta era denumita Muntele Calpe.

La începutul secolului VII seful maur Tariq Ibn Ziyâd, a stabilit un cap al Europei, caruia i-a dat numele sau.

Locul a fost recunoscut oficial pentru prima data de Ferdinand al IV-lea în 1462.

Teritoriul devenit acum spaniol, a fost capturat de fortele britanice conduse de amiralul George Rooke pe 25 august 1704.

Gibraltarul este si scaun episcopal anglican, iar dieceza de Gibraltar cuprinde parohiile din diaspora engleza continentala. Episcopul actual e Geoffrey Rowell.


Strâmtoarea Gibraltar (în spaniola: Estrecho de Gibraltar) este o strâmtoare care leaga Oceanul Atlantic de Marea Mediterana si separa Spania de Maroc. Numele ei vine de la Gibraltar si se refera la generalul berber ummayad Tariq ibn-Ziyad care a condus cucerirea islamica a Hispaniei în 711.

Pe partea nordica a strâmtorii se afla Spania si Gibraltar, iar în sud sunt Marocul si Ceuta, o exclava spaniola pe coasta nord-africana. Era cunoscuta în antichitate sub numele de Coloanele lui Hercule. Aici se afla mai multe insule, precum Isla Perejil, care sunt cerute atât de Spania cât si de Maroc.

Strâmtoarea Gibraltar are o locatie strategica. Navele care trec din Atlantic în Marea Mediterana trebuie sa treaca pe aici. Traversarea între Europa si Africa se face tot prin acest punct. În timpul celui de-al doilea razboi mondial, britanicii detineau controlul asupra strâmtorii de la o baza în apropiere. Submarinele germane care voiau sa intre în Marea Mediterana erau efectiv prinse în capcana, deoarece nu puteau sa plece pe la suprafata, iar curentii submarini erau prea puternici pentru a permite deplasarea pe sub apa.