|
|
Republica Armenia, sau Armenia , este o tara în Caucazul sudic, între Marea Neagra si Marea Caspica, care se învecineaza cu Turcia la vest, Georgia la nord, Azerbaidjan la est si Iran la sud. Armenia este un membru a Consiliului Europei si Comunitatea Statelor Independente si care pe parcursul mai multor secole a fost un punct de trecere de la occident la orient
Originea numelui
Numele original a tarii în armeana era Hayq, apoi Hayastan, ce înseamna tara lui Haik, si consista din numele persan plus sufixul '-stan' (tara). Dupa legenda, Haik a fost stranepotul lui Noe si stramosul poporului armean. Armenia a fost numita Hayq de catre statele ei vecine, deoarece acesta era numele celui mai puternic trib din regiune a carui membri se numeau Armeni între ei. Aceasta denumire a fost derivata de la Armenak sau Aram (stranepotul lui Haik's, si un alt conducator a poporului sau).
Istorie
În perioada preistorica, mai multe triburi au locuit pe teritoriul Armeniei moderne.
Armenia a fost un imperiu regional cu o cultura bogata care înainte de secolul I, se extindea de la Marea Neagra la Marea Caspica si Marea Mediterana pe durata conducerei lui Tigarnes cel Mare.
Situatia geografica strategica a Armeniei între doua continente a stimulat invazia teritoriului de catre diferite popoare: de asirieni, persani, greci, romani, arabi, turci si mongoli.
Armenia mareÎn anul 301 d.Hr., Armenia a devenit primul stat care a adoptat Crestinismul ca religia sa de stat, douasprezece ani înainte de acordarea tolerantei cresitinilor Imperiului Roman de catre Galerius, si 30-40 de ani înainte de botezul lui Constantin. Pe teritoriul Armeniei existau diverse comunitati pagâne pâna la sosirea Crestinismului, însa ei au acceptat Crestinismul dupa un flux de misionari.
Dupa ce Armenia a fost ocupata de catre mai multe dinastii straine (iraniene, romane, arabe, mongole, etc), Armenia a fost grav slabita. În secolul al 16-lea, Imperiul Otoman si Persia Safavida au împartit Armenia între ei.
În 1813 si 1828, Armenia moderna (care consista din regiunele Erivan si Karabah din Persia) a fost temporar îcoroporata în Imperiul Rus. Dupa scurta sa existenta ca o republica independenta dupa Revolutia rusa, Armenia a fost anexata de catre URSS. Între 1922 si 1936 ea a existat ca Repulbica Sovietica Socialista Federala Transcaucaza (împreuna cu Georgia, Armenia, si Azerbaidjan), si din 1936 pâna în 1991 ca RSS Armeana.
În ultimii ani ai Imperiului Otoman (1915-1922), un numar mare de armeni din Anatolia au murit în asa-numitul Genocid armean, privit de armeni si de majoritatea istoricilor occidentali ca un sir de masacre comandate de otomani. Autoritatile turce afirma însa ca decesele au fost provocate de razboiul civil împreuna cu bolile si foametea, ambele parti suferind pierderi de vieti. Numarul de armeni omorâti este estimat la circa 650 000 pâna la 1 500 000, iar aceste evenimente sunt comemorate anual pe 24 aprilie. Armenii împreuna cu mai multe alte tari cer recunoasterea oficiala a evenimentelor drept genocid, dar exista de asemenea numeroase tari aflate sub presiune pentru a nu caracteriza masacrul armean ca genocid.
Armenia a fost antrenata într-un conflic prelungit cu Azerbaidjanul asupra regiunii Nagorno-Karabah, o enclava majoritar armeana pe care, în opinia armenilor, Stalin a anexat-o Azerbaidjanului sovietic. Conflictul militar dintre Armenia si Azerbaidjan a început în 1988, iar luptele au luat amploare dupa ce ambele tari si-au declarat independenta de Uniunea Sovietica în 1991. Pâna în mai 1994, când a intrat în vigoare un armistitiu, fortele armene au ocupat nu doar Nagorno-Karabah, ci si anumite parti ale Azerbaidjanului propriu-zis. Economiile ambelor tari au avut de suferit în absenta unei solutii pasnice.
Geografia
Fotografie din satelit a estului Armeniei (mai 2003) (NASA, SUA)Podisul Armeniei reprezinta continuarea mai inalta a Podisului Asiei Mici pana aproape de Marea Caspica.
Limite: Spre sud-est se leaga strans cu Podisul Iranului, extins la sud de Lacul Urmia si Masivul Sahend, iar la nord, prin Caucazul Mic, domina depresiunea intramontana Rion-Kura.
Trasaturi fizico-geografice: pozitia de tranzitie intre Asia Mica si Podisul Iranului - de unde accentuarea continentalismului climatic; predominarea podisurilor inalte si a masivelor vulcanice, care alerneaza cu depresiuni adanci, tectono-erozive; formarea unui adevarat "castel de ape", cu rezervoare naturale permanente (lacurile tectonice Van, Sevan si Urmia), din care diverg numeroase rauri (Kura, Arax, Tigru, Eufrat, etc.)
|
|
|
|
|
|
|