|
|
Australia, sau oficial Commonwealth of Australia, este singura tara ce ocupa un întreg continent fiind cea mai vasta din Australasia/Oceania. Ca suprafata în clasamentul mondial Australia ocupa locul sase. Pe lînga teritoriul continental, Australia cuprinde mai multe insule dintre care cea mai mare este insula stat Tasmania. Australia este o federatie si o monarhie constitutionala parlamentara.
Clima
Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoasa. Vara, care tine din decembrie pana-n februarie, exista valuri de caldura frecvente, temperaturile ating in general 38 grade Celsius. Unele parti sunt umede, în general regiunile de coasta estice si Insula Tasmania. Efectele neplacute sunt într-o oarecare atenuare de brize vestice racoroase care sufla în tot timpul anului. In zone restrânse din Australia de Sud si Australia de Vest, iernile secetoase din iunie pâna în august alterneaza cu veri umede din noiembrie pana in martie. Coasta nord-vestica tropicala are ierni secetoase si veri umede: aici ploile sunt tropicale si exista conditii musonice. Insula Tasmania si Varful Koscinsko au tinuturi inzapezite in timpul iernii; totusi, in alte parti, zapada este extrem de rara. Orasul nordic Darwin are o temperatura medie de 30 grade Celsius vara si 27 iarna, cantitatea medie de precipitati fiind de 150 cm, cea mai mare parte cazând vara. La Sydney, pe coasta de nord-est, cantitatea de precipitati este de aproape 120 cm, cazând in tot timpul anului. Partea cea mai racoroasa a tarii este Hobart din Tasmania, cu o temperatura medie de 17 grade Celsius vara si 12 iarna. In Perth, din Australia de Vest, cad aproximativ 90 cm de precipitatii pe an si temperaturile medii sunt de 23 grade Celsius (ianuarie) si 13 (iulie).
Vegetatia Naturala
Vegetatia este dominata de plante perene cu frunze tari, cu frunze bine adaptate pentru supravietuirea în regiuni aride. Exista 600 de specii de eucalipt si 800 de specii de salcâm. Zonele de vegetatie ale Australiei corespund în mare parte cu zonele de clima. Padurile tropicale de pe coasta nordica si nord-vestica contin palmieri, pini, ferigi de copac si mangrove în mlastinile de coasta. Aproximativ 9% din suprafata Australiei este acoperita cu paduri subtropicale si temperate, mai dese pe coasta de est, constând din palmieri, ferigi de copac si eucalipt.
Versantii vestici ai Muntilor Marii Cumpene de Ape contin paduri subtropicale sau temperate de eucalipt si arbusti, acoperind 9% din uscat. Câmpia, spre sud de Tropicul Capricornului si padurea de savana, spre nord, constituie 26% din continent. În regiunile cele mai aride sunt raspândite plante mici precum sfecla si arbustii cu fructe. Regiunile cele mai secetoase ale Australiei contin planta mulga, un salcâm cu o mare importanta furajera. In sud-vest cresc arbori valorosi cu lemn de esenta tare, precum jarra si kauri.
Depresiunea Australiana de Vest consta din roci dure, foarte vechi, si ocupa aproape întregul stat al Australiei de Vest si partile învecinate ale Teritoriului de Nord si Australiei de Sud. Înaltate deasupra nivelului acstei depresiuni, exista mai multe lanturi muntoase, cum sunt Kimberley si Hamersley, precum si aflorimente izolate de roci, cum este Muntele Ayers.
Caracteristici geografice
Australia este a cincea tara din lume ca marime si cel mai mic continent. Este, de asemenea, cea mai joasa si mai plata întindere de uscat si continentul cel mai secetos. Contine mai mult desert decât orice alt continent: doua treimi din suprafata este arida sau semiarida. Are o linie de coasta foarte scurta pentru o suprafata atât de mare: în afara Golfului Carpentaria si a marelui Golf Australian, sunt foarte putine golfuri de-a lungul totalului de 19.000 km de linie de coasta. Continentului îi lipsesc în mod evident formele de relief: nu exista râuri mari, iar muntii sunt josi. Cel mai înalt varf australian, Varful Koscinsko din Alpii Australieni de la granita dintre New South Wales si Victoria are o înaltime de numai 2.228 m, mai putin de jumatate din înaltimea Mont Blanc-ului. Continentul poate fi împartit în trei regiuni principale: Scutul Australiei de Vest, Platoul Estic si Marele Bazin Artezian. Scutul este un podis care se suprapune în mare parte cu statul Australiei de Vest, format în principal de aflorimente de roci precambriene vechi de 5.703.000 milioane de ani. Cele mai remarcabile dintre aceste aflorimente sunt Peninsula Arnhem si Podisul Kimberly din nord-vest. Platoul Estic este o regiune muntoasa cu o latime de aproximativ 500 km, care formeaza Muntii Marii Cumpene de Ape. Vârfurile cele mai înalte au o altitudine de numai 1.500 m. Muntii New England si Muntii Albastrii din sud au înaltim
|
|
|
|
|
|
|