|
|
Georgia (Sakartvelo în georgiana) este o republica în Caucaz.
Georgienii îsi spun Kartvelebi, îsi numesc tara Sakartvelo (Tara kartvelilor), iar limba Kartuli. Aceste nume sunt derivate din numele unui zeu pagân numit Kartlos, despre care se spune ca este tatal tuturor georgienilor. Numele Georgia, folosit în toata Europa, este derivat din persana Gurji, via Jurj din araba. Deoarece scrierea a fost influentata de greaca prin radacina georg- (indicând lucrarea pamântului), cuvântul a fost presupus gresit ca având ca origine cognomele Gheorghe (sfântul patron al tarii), sau georgía (agricultura).
Numele antic prin care erau denumiti locuitorii din estul Georgiei era Iberiani, de la numele regatului caucazian Iberia — aceasta a produs confuzie printre geografii antici care aplicau acest nume doar locuitorilor din peninsula Iberica (Spania, Portugalia, Andorra, Gibraltar si Olivença).
Gurj, numele persan al georgienilor, este de asemenea sursa pentru turcescul gürcü (pronuntat "gürdjü") si rusescul gruzin. Numele tarii este Gurjestan în persana, Gürcüstan în turca, si Gruzija în rusa. Numele persan este probabil înrudit cu cuvintele armenesti care desemnau georgienii si Georgia, respectiv vir si Vrastan. (Sunt alte cazuri în care prefixul persan gu- este derivat din mai vechiul wi- ori wa-). Astfel, atât cuvântul persan cât si cel armean par sa fie înrudite cu numele Iberia, cu pierderea lui i- initial si substituirea lui w sau v cu b în Iberia.
De asemenea, dupa toate probabilitatile, exista o legatura etimilogica dintre numele Iberia si provincia istorica a Georgiei numita Imereti.
Locatie
Sud-estul Europei, se întinde de-a lungul coastei Marii Negre, între Turcia si Rusia
Suprafata
total: 69.700 km²
uscat: 69.700 km²
apa: 0 km²
Frontierele tarii
Frontiere cu urmatoarele tari: Armenia 164 km, Azerbaijan 322 km, Rusia 723 km, Turcia 252 km
Climat
Cald si placut; Mediteranean, asemanator celui subtropical pe tarmul Marii Negre
Relief: În mare parte muntos, cu muntii Marii Caucaz în nord si muntii Micii Caucaz în sud; Kolkhet'is Dablobi (Câmpia Kolkhida) se întinde spre Marea Neagra în vest; bazinul râului Mtkvari în est; Soluri fertile pe vaile râurilor, în câmpiile inundabile si pe colinele din Câmpiile Kolkhida.
Resurse naturale: paduri, energie hidro-electrica, zacaminte de mangan, fier, cupru, zacaminte mici de carbune si petrol; clima si solul de pe tarmul Marii Negre permit cultivarea ceaiului si citricelor.
Pericole naturale: cutremure
Mediul înconjurator - probleme curente: poluarea aerului, în special în Rust'avi; poluare foarte mare a râului Mtkvari River si a Marii Negre; aprovizionare necorespunzatoare cu apa potabila; poluarea solului din cauza chimicalelor toxice.
|
|
|
|
|
|
|