|
|
Grenada este o tara insulara în partea sud-estica a Marii Caraibelor, ce are capitala la Saint George's. Grenada este a doua dintre cele mai mici tari din emisfera vestica (dupa Saint Kitts si Nevis). Se afla la 200 km nord de Venezuela, între Trinidad-Tobago (la sud) si Saint Vincent si Grenadines (la nord).
În 1498, insula a fost descoperita de Cristofor Columb. În acea vreme, era locuita de indigenii caraibieni, iar spaniolii nu au colonizat-o. Columb a numit insula Concepción.
În 1650, francezii au reusit sa cucereasca insula, dupa mai multe încercari nereusite ale englezilor de a-i înfrânge pe indigeni.
Insula ramâne sub dominatie franceza pâna în 1763, când, prin tratatul de la Paris ce încheie Razboiul de Sapte Ani, intra în mod oficial în proprietatea britanicilor.
Între 1958 si 1962 a fost parte a Federatiei Indiilor Vestice, o federatie ce a luat fiinta cu scopul de a se obtine o unitate politica între statele constituente, si pentru ca acestea sa-si câstige independenta fata de Imperiul Britanic sub forma unui singur stat.
În 1967, Grenada a obtinut statutul de "stat asociat Regatului Unit", ce însemna independenta în afacerile interne; Regatul Unit ramânea responsabil cu afacerile externe si cu apararea.
În 1974, Grenada a obtinut independenta, avându-l pe Eric Gairy drept primul prim ministru.
Guvernul lui Eric Gairy a devenit din ce în ce mai autoritar si dictatorial, pâna la lovitura de stat din 1979 a liderului carismatic de stânga, Maurice Bishop.
Bishop nu a organizat alegeri, iar socialismul se apropia considerabil de comunismul din Cuba. Politica Grenadei a devenit incomoda pentru vecinii sai Trinidad-Tobago, Barbados, Dominica si, mai ales, pentru Statele Unite. Bishop a fost executat în 1983, în urma disensiunilor dintre adeptii sai si o factiune stalinista loiala Moscovei, condusa de generalul Huson Austin. CIA precizeaza ca la aceasta au participat 50 de consilieri militari cubanezi si 700 de muncitori înarmati.
Dupa sase zile, insula a fost invadata de o forta de coalitie formata din trupe americane, dominicane si a altor cinci state caraibiene. Actiunea militara (Operation Urgent Fury) a fost declansata la cererea primului ministru de Dominica, Eugenia Charles. Mai târziu, guvernatorul-general al Grenadei, Paul Scoon, a recunoscut ca a cerut invazia. Invazia s-a încheiat cu capturarea sutelor de partizani comunisti, dintre care multi erau muncitori cubanezi la situl aeroportului finantat de Cuba. Constructia aeroportului a fost încheiata dupa multa vreme de americani.
În 1984, dupa invazie, Statele Unite au acordat $48,4 milioane drept asistenta economica Grenadei. În acelasi an, în cadrul alegerilor, CIA a sponsorizat cu $650.000 un candidat pro-american.
În octombrie 2003, un raport al Amnesty International denota drept proces justitiar necorespunzator arestarea si judecarea a 17 dintre organizatorii loviturii de stat din 1983 ce a dus la invazia americana. Procesul celor 17 a fost organizat si finantat de Statele Unite.
Dupa 2000, o comisie "de adevar si reconciliere", condusa de preotul catolic Mark Haynes, a fost însarcinata cu descoperirea nedreptatilor din timpul actiunilor din 1983, a celor din timpul regimului lui Bishop, si a celor dinainte. Acest demers are la origine un proiect de scoala, ce trebuia sa cerceteze faptul ca nu a fost gasit cadavrul lui Maurice Bishop. Proiectul a atras multa atentie, inclusiv din partea Miami Herald. Raportul final a fost publicat de studenti în cartea Big Sky, Little Bullet.
În 7 septembrie 2004, insula a fost lovita de uraganul Ivan, primul dupa 49 de ani. În acel moment era uragan de categoria 3; a distrus peste 90% din case.
În 14 iulie 2005, insula a fost lovita din nou, de aceasta data de uraganul Emily, producând pagube în valoare de $110 milioane, mult mai putin decât pagubele în urma uraganului Ivan.
Grenada a recuperat rapid în urma dezastrelor, inclusiv datorita sprijinului acordat de comunitatea internationala. Pâna în decembrie 2005, 95% din camerele de hotel erau disponibile, iar cladirile fusesera întarite conform noilor reglementari ale constructiilor.
|
|
|
|
|
|
|