Islanda este o republica insulara în Europa de Nord. Capitala este Reykjavik.

Una din ultimele dintre cele mai mari nelocuite înainte de descoperirea si colonizarea cu imigranti din Scandinavia, celti (irlandezi si scotieni în perioada secolului 9 si 10.

Íslendingabók (Libellus Islandorum sau Cartea Islandezilor), scrisa în 1122-1133 pretinde ca Norwegian Ingólfur Arnarson a fost primul localnic (colonist, ocupant) al Islandei în (Reykjavík) în anul 870. Familiile au fost însotite de servitori si sclavi, o parte din ei fiind Celti sau Picti din Scotia si Irlanda (cunoscuti ca si "Oamenii din Vest" de catre Nordici (Norse). Anumite scrieri literare sugereaza ca Calugarii Irlandezi ar fi trait în Islanda înainte de asezarea locuitorilor Nordici, dar nici o dovada arheologica nu a fost descoperita. Erik cel Rosu, sau Eirikur Þorvaldson, a fost exilat pentru crima în 980, si a pornit cercetarea (explorarea) dincolo de partea de vest a insulei. El a format prima asezare în Greenland în jurul acestei perioade, numind zona, în concordanta cu legenda, pentru a atrage noi colonizatori. Fiul lui Erik, Leifr Eiriksson, pune piciorul în America în cele din urma, în jurul anului 1000. Cu toate ca se spune ca a fost deviat de la ruta stabilita, mult mai probabil este ca era în cautarea tarâmului indicat (decoperit) de Bjarni Herjólfsson cu câtiva ani mai devreme. Se considera ca el a întemeiat o colonie la L'Anse aux Meadows în Newfoundland, care a supravietuit doar timp de un an. Alte doua tentative de colonizare de catre fratele sau s-au finalizat cu esec.

Prima data au colonizat aceasta insula popoarele scandinave, în special din Norvegia de astazi dar si celti (scotieni, irlandezi, s.a.m.d).

Islandezii sunt foarte mândri de parlamentul lor care este de altfel primul din lume. Acest parlament pe care l-au numit Althing a fost înfiintat în anul 930.

Islanda a ramas independenta timp de 300 de ani dupa care a intrat pe rând sub suzeranitatea Norvegiei apoi a Danemarcai.

Islanda a devenit din nou independenta în 1944.

Teritoriul tarii reprezinta un podis de bazalt (alt. 640-760 m), din care se ridica circa 100 de conuri vulcanice, dintre care multi sunt activi (Hekla, Laki, Vatnajökull, 2000 m, Hofsjökull, 1765 m, Mýrdalsjökull, 1450 m); gheizere si izvoare fierbinti, ghetari masivi. Câmpiile ocupa zonele restrânse de litoral. Rauri: Blanda, Jökulsá, Skjálfandafljót, Þjórsá, Hvítá. Lacuri glaciare: Þingvellir, Thoris. Clima maritima blânda. Vegetatie de tundra, plantatii de conifere. Fauna: diverse specii de pasari, pesti, balene.